Well, it’s over. Aseara mi’am amintit de ce nu ne’am combinat niciodata si nici n’o s’o facem vreodata. Pana la urma seara nu a fost total compromisa, dar nici nu vor mai fi alte seri. Arata bine, dar nu suntem compatibili decat in cateva locuri mai putin importante. Poate ca pentru ca de data asta eram pe teritoriul lui, s’a manifestat cum e el de fapt. (btw, si’a aranjat casa foarte misto: are un hamac foarte tare in dormitor, langa pat, si’a pus pe pereti niste pene de tot felul de pasari exotice, si pozele cele mai frumoase pe care le’a facut in cele 6 luni de voluntariat si plimbat prin America de Sud)
Nu inteleg cum pot sa mearga atat de bine unele lucruri si foarte rau alte lucruri. Citim amandoi, in pat, eu cu capul pe pieptul lui, sau invers. Ne plac cam aceleasi filme si pana acum nu am reusit sa vedem niciunul cap coada ca se intampla chestii cam la 10 minute dupa ce incepe filmul din cauza ca stau in bratele lui sau invers. Imi place felul asta aventuros al lui de a fi, de a’si lua viata in maini, de a fi curajos si a nu se da inapoi de la nimic. Imi place ca e funny si danseaza si canta si e penibil, dar e atat de dragalas. Stiu, e aiurea sa’i spui dragalas unui barbat in toata firea, de peste 1.90 inaltime.
Dar, restul nu`mi mai plac. E prea incapatanat, nu accepta ca altii au dreptate, nu cedeaza, are o impresie prea buna despre el, are preconceptii de la care nu se abate, nu admite esecul(ceea ce in unele locuri e foarte bine) si mai sunt multe chestii care nu’mi plac si nici nu le gasesc vreo cale de compromis. Si nu sunt indragostita de el. Si nici el de mine. Nu vibram.
Done. Scurta experienta de 2 saptamani, dar mai bine termin acum decat sa’mi para rau altadata.
