Marti, 26 august
Ieri a fost ziua pisoiului meu. A facut si el un an.
Vineri seara am fost la party. A inceput cu un sms “Draga XYZ, imi face o deosebita placere sa te invit la ziua mea care va avea loc data de, ora, locul, Pentru ca este o petrecere privata, parola este 28″. Genial. M-am dus in calitate de insotitoare a prietenei mele care n-a vrut sa se duca singura. Stiam pe sarbatorit pentru ca a fost colegul meu de liceu. Oricum, am cautat o gramada adresa la care trebuia sa ajungem, ne-am chinuit cu cadoul pe care sa i-l luam unui om care are de toate, ne-am facut 1000 de probleme de tinuta, machiaj, etc.
Ajungem, ne intalnim cu oameni pe care eu nu i-am mai vauzt de 4 ani…nu ma mai recunosteau intrucat sunt blonda si atunci eram bruneta, plus ca au mai trecut anii… Nu m-am distrat cine stie ce. A fost ok. Pana la un moment dat cand m-am intalnit cu o fosta iubire. Un tip pe care l-am cunoscut acum 6 ani in iulie/august, ne-am reintalnit acum 4 ani in august, acum 2 ani la concertul Depeche Mode(iulie) si acum. Toate amintirile mele vin buluc de cate ori il vad.
Cand l-am cunoscut mi s-a parut efectiv minunat: arata bine, e super haios, e cu bani, e baiat simtit, nu e cu nasul pe sus, nu e cu figuri. Si dupa cateva luni de dragoste nebuna a plecat in State, chiar de ziua mea. El statea acolo, parca are cetatenie sau ceva de genu. Atunci avea cred 28-29 de ani, nu mai retin, si eu 22. Mi-a sucit mintile complet. In anul urmator mi-a trimis o felicitare cu ce mai faci, mi-e dor de tine si apoi n-am mai stiut nimic de el. In 2004, abia ce ma combinasem cu cel de care am mai zis si voiam o chetsie serioasa si suna asta, cand eram la boyfriend acasa.
M-a luat complet prin surprindere, nu mai stiam ce sa fac, sa zic… Ne-am intalnit la el acasa, dar am refuzat vreo atingere. Am stat pur si simplu la povesti si m-am gandit ce imatur e ca el nu vrea relatie. Ca eu voiam si as fi fost gata sa-l parasesc pe celalalt pentru el.
Acum 2 ani am dat pur si simplu unul peste altul la Depeche Mode in nebunia aia de lume, insa in afara de 2 vorbe n-am putut schimba si nici numere de telefon. Eu am ramas cu gandul la el….
Vineri…mi-a stricat toata seara. Nu numai ca nu mai stia cum ma cheama, dar cred ca nu mai stia nici cine sunt. La un moment dat am stat unul langa altul la bar si mi-a zis ca stie cine sunt, ca eram bruneta, ca m-a schimbat mult, etc. Dar tot nu s-a bagat in seama cu mine. Apoi la plecare, cautam pe sarbatorit sa-i spun pa si era si el pe acolo si i-am zis ca imi pare bine sa-l vad si am dat sa plec. El a zis ca mai vorbim eu am zis ok si el m-a tinut de mana sa`i dau nr de telefon. De fapt, el mi l-a scris pe al lui pe tel meu si eu i-am dat sms.
Aseara mi-a dat un sms plin de substanta “Ce faci?” - “Baie :)” - “Hmm :)”
Si mi-am adus aminte de felul lui de a fi… Nu zicea niciodata “hai la mine, hai sa ne vedem, hai sa facem aia” .. “aoleu ce rau m-a luat, cred ca am racit”=vino tu pe la mine cu pretextu ca`mi faci ceai si ai grija de mine. “mi s-a facut o sete de mor si parca as bea o bere, dar n`am nici un magazin aproape” = hai la o terasa sa ne-nbatam. “as fuma in balcon”- eu nu am balcon, dar tu ai, vin pe la tine. “cred ca ma bag la un film, dar e aiurea singur. m-am plictisit” = hai sa vedem un film la mall, mai radem de tarani.
Si numai chestii din astea, sa ma prind eu ca aia e. Oricum, cred ca rar a sunat numa sa vada ce fac, fara sa vrea sa ne vedem sa iesim.
Sunt marcata de el.
Duminica, 17 august
Degeaba am slabit 2 kile ca am pus inapoi 4. Programul asta infect de la job m-a dat peste cap groaznic.
Acum aprx 2 saptamani am cunoscut pe cineva. Nu e chiar in profilul barbatului de care mi-am inchipuit eu ca mi-as lega viata, dar pana una alta…ne-am combinat. Sau ceva de genul.
E din Rep. Moldova, are 28 de ani, slab uscat, foarte dragut la fata(seamana cu Brad Pitt in viziunea mea), aproape orb(are niste ochelari….fund de sticla, dar poarta lentile de contact), sta cu fratele lui care e medic aici si care a fost combinat cu o fata de la mine de la job(asa l-am cunoscut), are o firma, nu are prea multi bani, a facut Dreptul la Iasi, vorbeste moldoveneste, pare baiat de treaba si cuminte, e haios, e destul de inalt, se imbraca normal(l-as imbraca eu mai cool), asculta muzica pe care o ascult si eu, este interesat cam mult de cariera si mai putin de relatii si fete, e foarte incapatanat, merge regulat la sala de forta, citeste, este tot timpul informat, nu`mi place cum saruta, nu stiu daca e timid sau cu tupeu(o zi e dulce si dragastos, in ziua urmatoare e cu tupeu si cu glume proaste) si mi-ar placea sa`l cunosc mai bine.
Ne-am intalnit prima data sambata, as a date, adica. Prima data l-am vazut joia de dinainte, el m-a plauct, eu l-am placut, el i-a cerut numarul meu de telefon colegei mele, eu i-am dat ID-ul de mess, ca e mai simplu. Am ras mult si m-am entuziasmat ca ma place si pe mine cineva. Oricum prietena mea spune ca sunt prea usor de impresionat si de amuzat. Ceea ce ma face o optimista :D.
Am iesit in parcul Tineretului, la Cafeneaua Actorilor, am stat apoi pe banca, am vorbit vrute si nevrute, a doua zi am iesit din nou la o ceainarie, si tot asa. Vineri a plecat la mare ca e ziua fratelui lui si m-a invitat si pe mine, dar am refuzat. Nu era momentul.
Sper sa iasa ceva din asta de mai mult de 2-3 saptamani. Cine stie…. Uneori nu pare ca o sa iasa, ca de exemplu in we asta. M-a sunat o singura data, ieri si niste sms vineri. Dar inainte de asta a fost tot gramada pe mine. Pe de alta parte nici eu nu as fi sunat sau ceva daca eram la mare. O sa vad cum e cand se intoarce. E asa imprevizibil…sau poate nu`l cunosc eu. Este altul in fiecare zi. Asa imi pare. Sau….poate nu-l cunosc eu :D.
Luni, 4 august
M-am cantarit in we si am mai putin cu 2 kg decat pana acum, ceea ce inseamna ca mai am de slabit 5 kile pana ajung unde trebuie.
Azi am avut o revelatie (cam). Mi-am dat seama ca eu sunt ca un caine vagabond care isi doreste stapan dar care nu ar da viata libera pe o lesa. Si cum vin oameni buni si il mangaie pe cap, ii dau de mancare si ar vrea bietu caine sa fie luat acasa, dar de fapt, nimeni nu face asta. Si mai sunt si aia rai care’l bat fara motiv. Si vremea trece, si lumea il uita, si nu il mai vrea nimeni.
Asa sunt eu cu relatiile mele. Unele au fost frumoase, unele mai putin frumoase, dar in final, nu m-a luat nimeni acasa. De fapt, aici nu ma refer la cei pe care i-am parasit eu, ci aia care nu m-au vazut pe mine asa cum cred eu ca sunt si nu au avut rabdare sa ma cunoasca. Nu cred ca sunt ca marul ala care arata bine pe dinafara si inauntru e plin de viermi, chiar nu cred ca sunt asa. Mai sunt rea, mai dau dovada de egoism, dar atunci cand tin la cineva indiferent ca imi e numai amic, merg pana in panzele albe pentru acea persoana.
Numai ca..uite, mai am putin si fac 28 de ani si nimeni nu vrea sa ma ia acasa. Nu inteleg cum de sunt baieti care vor relatii serioase si pe mine nu ma observa nimeni. Nici macar nu am pe langa mine o astfel de persoana. Sunt bulversata de tipul ala care`mi placea si care acum e combinat cu alta fata. Eu…ce n’am?
Marti, 29 iulie
Azi m-am regasit cu fostul de 2 ani. 2 ani impreuna, de 2 ani despartiti. Mai rau m-am deprimat. Nu ma mai iubeste, nu mai sufera dupa mine si nici nu ma mai vrea inapoi. In timpul”ostilitatilor” am avut impresia ca ar mai vrea ceva cu mine in unele momente, iar in altele il simteam atat de departe si rece si never mine. Mi-a povestit despre cea cu care s-a combinat el ultima data si mi-a spus “Cand o tin in brate ma simt cel mai linistit”.
Si acum sunt deprimata. Mie nu numai ca nu mi-a zis el chestia asta, dar nici altcineva nu mi-a zis. Sunt convinsa ca nici n-a vorbit cineva despre mine in felul asta. Sunt geloasa pe fata aia ca l-a rasucit in felul in care m-am chinuit eu luni de zile sa-l rasucesc. El mi-a spus ca nu aveam ce sa fac atunci si ca a fost nevoie de inca 2 dezamagiri intre timp ca sa isi dea seama ca e ceva in neregula cu el si acum incearca sa se repare.
Mi-a repetat de multe ori ca el nu iubeste pe nimeni acum, ca “momentan nu o iubesc”, ca el incearca sa se repare, ca acum vrea sa fie linistit… de prea multe ori ca sa mai cred ceva bun.
Iar eu….eu as vrea sa ma intorc la el desi stiu ca nu mi-ar placea, ca ar fi absurd, ca prietenii s-ar uita urat la mine si la el, ca parintii, ca etc etc…. nu mai inteleg nimic din mine. Stiu ca nu vreau sa fiu cu el. Vreau sa fie ca inainte. El. Sa ma iubeasca. Si eu? …eh…aici….e…ceva…greu…aici…e…buba.
Eu nu vreau de fapt nimic cu el. L-am luat in brate si nu m-am simtit mai linistita sau mai bine…am fost agitata chiar. Dar o sa fiu mai atenta de acum incolo … cine stie. Poate asta tre sa fie raspunsul la dragoste.. cand esti in bratele celuilalt te simti cel mai bun, cel mai linistit, cel mai fericit, sa nu`ti doresti sa fii in nici un alt loc. Iar eu nu am gasit asta decat sporadic. El s-a desparit de fata aia, dar a ramas in sufletul lui pentru totdeauna. Ceea ce cu mine n-o sa fie….
Si eu sunt geloasa pe chestia asta…Ma roade gelozia sau nu stiu ce naiba.
Si nu inteleg dece, pentru ca STIU STIU ca nu il vreau inapoi si nu pentru ca ar fi familiile impotriva sau ca prietenii s-ar uita urat ci pentru ca lupu`si schimba parul, dar naravul ba. Si daca nu l`am iubit atunci nici acum n`o sa-l iubesc. Sunt o egoista!!
Luni, 28 iulie
O prietena mi-a zis ca atrag numai boi. Si asa e. Am cunoscut un baiat care la prima vedere parea simpatic si haios, 28 de ani, dragutel, nu foarte inalt(ce-mi plac mie astia care spun ca au 1,80 m si cand colo au cu 10 cm mai putin), se intretine singur, are BMW, sta in zone bune din capitala, se pricepe la multe chestii. Cana am ajunss sa-l cunosc mai bine descopar ca e nebun cu niste conspiratii mondiale si totul in jurul nostru e o mare conspiratie, ca e dependent de cazino si pierde si se enerveaza, fumeaza in exces din cauza cazinourilor, face niste afaceri la limita legalitatii din care castiga banii pe care sa-i piarda la cazino, e nebun si impulsiv si sexy. Deci, numai bun.
Mai e unu pe care l-am vazut o data in viata si mi-a ajuns. Genul de baiat de baiat cu BMW seria 6, muschi din cap pana in picioare, matahalos asa(ca bodyguarzii) si nesimtit in sensu ca trage de mine tot timpu sa ne vedem la unu din noi acasa. Ceea ce eu refuz constant si mai mult sau mai putin politicos.
Si eu sunt nebuna ca le dau nas la toti. Imi place sa-i vad pe toti pe la picioarele mele asa boi si tampiti cum sunt.
Marti, 22 iulie
Ce viata de cacat… Unde ma duc, pe oricine as cunoaste, ei nu vad in mine decat sex. Scrie sex pe fruntea mea si aia e tot. Unde naiba gresesc de asta e tot ce se vede in afara? Nu fac nimic sexual, nu vorbesc chestii legate de sex, nu ma dau mare ce buna sunt, ce le stiu, etc. Nu fac nimic nimic nimic si totusi asta e TOT ce cer barbatii de la mine. Unii nici macar aia nu cer. Cum e dementu ala de am mai zis de el.
Peste toate porcariile astea am legat iarasi relatiile cu fostul. Mai vorbim pe net, ne mai dam un sms, prostii. De cateva zile incoace a inceput sa se dea la mine foarte pe fata. Si azi zic sa ma vad cu el. La pranz faceam eu misto de el pe mess cum abia asteapta o clipa sa se razbune pe mine ca l-am parasit si l-am frustrat grav de tot. Si uite ca nici nu s-a terminat ziua si s-a intamplat. Si acu ma frustreaza el pe mine. Ma simt singura si parasita. Si pentru ce? Pentru un infect de care m-am desparit acu 2 ani si care acum imi demonstreaza ca e si mai rau decat atunci.
Ce porcarie…ce zi infecta…
Vineri, 4 iulie
Nu inteleg nimic din alte relatii. Hai ca eu sunt sucita si nebuna si nu ma iubeste cine vreau eu. Am tendinta sa spun mereu “nu ma iubeste nimeni”. De fapt, nu ma iubeste cine vreau eu. Si asta e general valabila. Prietena mea e intr’o relatie de 2 ani jumate si boul I’a spus ca n’o iubeste si ca nici n’o sa’I ofere mai mult decat e acum intre ei. Nu stiu la ce se refera cu “nu pot mai mult” pentru ca e la prezent, nu la viitor. Nu a zis “niciodata nu o sa fie mai mult”.
In fine, barbatii sunt niste porci si noi, femeile, ne dam cu capul de toti peretii incercand sa le facem pe plac si nici macar aia nu le convine. Stiu barbati care le au pe toate acasa, inclusiv pe asta de e combinat cu prietena mea. Oricine o vede pica in cap. E frumoasa, ochi albastri, mari si clari, blonda, buze senzuale, subtirica trasa prin inel, tot ce vrei. Si’l mai si iubeste pe dobitoc. Si el? El ce? El nu raspunde la telefon, dar se supara cand nu’i raspunde ea. El pleaca pe ici pe colo in deplasari se agata cu una alta, dar se supara cand ea nu’i da raportul cu daily activities.
De ce tre sa fie asa? De ce nu se poate multumi cu ce are mai ales ca are din plin? Eu nu ma multumesc cu oferta de acum ca ala se comporta batraneste la 30 de ani, ca celalalt e mic de statura si degeaba e haios. Cam asta e oferta mea acum. Si pot mai mult pentru ca nu’s urata, nu’s nasoala, nu’s stramba, nu’s proasta si nici nu ma duc din floare in floare, nu exagerez la nimic, nu sunt in extreme cu nimic, nu mor de gelozie, nu fac crize aiurea. Si cred ca pot mai mult decat atat. Dar asta de e combinat cu prietena mea n’o sa’si gaseasca una mai tare decat ea.
Si nu e vb numai de el. Inca un coleg al lui care e insurat cu o tipa super draguta, au un copil impreuna si el nu’i cine stie ce, tot nu’i ajunge. De ce, ma nene, tre sa va inselati iubitele pe care deja le aveti acasa? Ce naiba nu’ti convine cand ai de toate? Ce poti sa vrei mai mult? Te plictisesti de aceeasi ciorba? E cea mai mare tampenie pentru ca nimeni nu e la fel in fiecare zi.
Sunt maxim de revoltata pe astia doi. Nu mi-am inchipuit nici o secunda ca suint niste porci. Au niste fetze care inspira fidelitate si dragoste eterna si uite asa te pacalesc sa le cazi in plasa. Ei vor doar f.tangeala afectiva. Cam asta e. Si daca s-ar putea sa aibe un harem tot timpul asa ar trebui sa fie.
Si desi am aceste exemple in fata ochilor, tot imi doresc un nene dragut langa mine.
Joi, 3 iulie
Marti la horoscop: “daca inchizi o usa sentimentala, atentie sa nu-ti prinzi degetele sufletului! Vrei sa renunti la o relatie doar din vanitate”
Exact cand m-am intalnit cu V. Care este cel de care am mai zis ca nu e genul meu. Poate e vanitate dar nu pot sa trec peste faptul ca e mai mic decat mine de inaltime, si eu desculta pe langa el. Este extrem de simpatic si de haios. E genul care te face sa te opresti in mijlocul strazii pentru o portie sanatoasa de ras. La fiecare 3 minute. Nu am intalnit niciodata pe cineva mai haios ca el, dar e mic de inaltime L
Am incercat sa dau curs sfatului din ziar, si m-am chinuit sa-mi placa de el, sa trec peste compexul asta cu inaltimea, dar nu am reusit. Si inca acum el crede ca sunt cum ar fi iubita lui… Si eu o sa mor de jena ca va trebui sa-i spun ca nu sunt si nici nu voi fi… din vanitate… ce aiurea.
Chiar dau cu piciorul la ce-mi iese in cale. Dar nu pot fi altfel. Nu ma pot abtine sa nu fiu eu insami. Si “eu insami” place baietii inalti.
Nesimtitu‘ ala de celalalt mi-a dat intalnire vineri la cofetarie. Ce romantic, nu? ….whatever… Mi s-a cam luat de treaba asta si nu-mi mai place nici macar jocul asta.
Tre sa ies din sfera asta cu muzica si cu oameni care canta la chitari si sa-mi gasesc un realist ca mine care face o gramada de bani de tocilar ce e si sa sper ca pe sub ochelarii lui grosi se acunde un om pasional care sa ma tina acasa in pat incalzind cina (traim cu dragoste seara).
Cam asta e …
Luni, 30 iunie
Of cate s-au intamplat.
Pai intai si intai joi l-am vazut pe dansul. Doamne cat e de frumos….. Mentionez ca el m-a invitat in clubul in care canta. Am tot asteptat o reactie a lui referitoare la “mie cand imi vine randul” si el a fost foarte dragut si atent si m-a tinut in brate, am dansat amandoi, a facut si niste glume deocheate (“wow, ce airbaguri ai!” si eu “hm, acu’ ai prins curaj?”), m-a complimentat cat de frumoasa si draguta sunt, ce bine imi sta imbracata asa, ce cercei frumosi, ce sandale interesante, etc. Si concluzia: “mi-e dor de prietena mea, care e la mare acu”. Porc.
Am cunoscut un baiat saptamana trecuta. Nu e chiar genul meu de baiat, dar este atat de haios ca accept mereu sa ma vad cu el. Ii cam dau sperante desi nu ar trebui pentru ca stiu ca n-o sa iasa nimic cu noi doi, ca oricat de haios si dulce ar fi, nu este genul meu. Cum sa fac sa-i spun? O sa fac si eu cum mi-a facut mie unu mai demult “da` ce? Tie ti s-au aprins calcaiele?” … Imi venea sa-l strang de gat. Dar eu o sa-I spun mai delicat cum am eu o fobie fata de relatii ca de aia sunt singura, dar tu esti un baiat de zahar.
Hmmmm….. apare sansa in fata mea si uite eu ii dau cu piciorul.
Apropo de chestia asta. Ieri s-a bagat in seama cu mine unu cu care am vrut eu ceva acum mai multi ani insa era intr-o relatie serioasa si e genul care nu calca pe alaturi. Apoi am fost eu intr-o relatie serioasa si n-a mai mers. Si anul trecut ne reintalnim. Eu willing, el willing. In mai putin de o luna mi s-a facut sila de el. Nu stiu de ce. Are un stil foarte naspa, batranesc asa, desi are 30 de ani si o personalitate foarte aiurea. Ieri imi scrie “mai ma consideri o obtiune?”. Eu eram pe jos de ras. “mai ma”…”obtiune”… nici nu stiam cum sa-I spun ca nu prea ai fost o optiune decat o perioada scurta, gen 10 zile in care ne-am vazut de 2 ori si cam atat.
Uite asa dau eu cu piciorul la relatii serioase cu posibilitatea foarte mare ca finalitatea sa fie casatoria. Nah, am pretentii mari.
Duminica, 22 iunie
Am intrat in we asta cantarind 66,8 kg(are mama cantar electronic) si am iesit din el cu 67,9(dupa masa de pranz). Pf.
Am vazut azi un film care nu stiu cum s-a numit “craciunul in catuse” sau asa ceva. Ea, disperata de familie ca nu are o slujba buna, un iubit, o viata normala. Se combina cu un tip frumos si bogat care ii promite ca va petrece sarbatorile de iarna cu familia ei intr-o cabana izolata la munte. In ziua plecarii o anunta ca n-are rost, ca nu e pregatit sa duca relatia la alt nivel si o paraseste.(ea avea ceva inghetata in mana, eu i-as fi pus-o pe toata in cap). Asa ca ea, intr-un gest de disperare il rapeste pe el, tall, dark and handsome, si-l duce cu forta la cabana izolata din munte. Acu, daca ma intrebi pe mine, el nu prea voia sa fie salvat, ea nu era uratica. Desigur final fericit.
Ce-ar fi sa fac si eu asa? Sa-l “rapesc” sau chiar sa-l rapesc. E mai mare ca mine, ma dovedeste si nici n-am pistol sa-l tin prizonier. Poate ar trebui sa-I spun ce minune minunata sunt eu si cum stiu sa fac de toate si in casa si in afara casei, ca romanii aia care se pricep la toate. Cum sunt eu o fire romantica si imi place literatura(chiar imi place) si cum …cum…. Hm…da` lui ce i’o fi placand? Adica … se da romatic, dar nu prea pare, adica nu e capabil de gesturi romantice mai mult decat sa scrie 2 poezii plangacioase si sa compuna eventual o melodie cap coada. Nu prea pare genul care sa aduca flori si bomboane, care sa faca ceva iesit din comun numai ca sa`mi faca mie pe plac. Nici eu nu sunt chiar asa, dar am tot felul de idei culese de prin articole, plus un set de idei personale care dau un plus de romantism relatiei. Right, de asta sunt singura acum.
Bun, si sa zicem ca-l rapesc. Unde-l duc? Cat timp i-ar lua? Nu merge. E clar ca nu merge. Ne cunoastem si desi eu nu prea am reusit sa ma comport firesc in preajma lui, bravand si exagerand niste calitati care vin in cantitati normale, crezand ca poate cu asta il dau pe spate in vreun fel. Si am zis ca nu ma observa din cauza momentelor grele prin care trece, dar uite ca au trcut momentele grele, acum sunt unele … usuratice…
Stii cum sunt perioadele la barbatii cu inima franta? Intai sunt socati, apoi incearca prin tot felul de metode “lame” sa o recucereasca, apoi incearca sa fie prieteni dupa ce s-au facut pres in fata femeii, apoi o “uraste”, apoi se combina la nimereala cu oricine ii iese in cale, facand intr’un fel incat sa afle ea cum el deja a trecut peste. Si nici una din etapele astea nu dau rezultatele scontate in fata ei. Ea este in continuare nepasatoare la “farmecele” lui. El incearca mereu sa-I demonstreze ca s-a schimbat, dar stim cu totii ca lupu`si schimba parul, dar naravul ba. Si uite asa, intr’o zi, lui ii trece. Poate n’o sa treaca niciodata peste ruptura aia si n’o s’o uite sau ierte vreodata pe ea, dar gaseste puterea sa mearga mai departe si sa’si deschida inima catre alta femeie mai minunata si mai potrivita pentru el.
Eh…eu asta vreau sa fiu. Femeia aia mai minunata si mai potrivita pentru el.
Despre
Eu si numai eu sunt de vina.
-
Recent
-
Legături
-
Arhive
- august 2008 (3)
- iulie 2008 (5)
- iunie 2008 (8)
-
Categorii
-
RSS
Intrări RSS
Comentarii RSS